Viitoare arie naturală protejată
Stufărișurile
de la Dobroești
Nouăsprezece hectare de stuf și apă în zona estică a Lacului Fundeni, în Sectorul 2 — zonă de cuibărit pentru păsările de apă și loc de repaus pentru cele migratoare.
Biodiversitate în cifre
100
Păsări
7
Reptile
19
Hectare
3
Amfibieni
8
Specii de interes comunitar
5
Mamifere
5
Specii de stârci
20
Ani fără intervenție
Pe malul estic al Lacului Fundeni, în Sectorul 2, stuful acoperă nouăsprezece hectare de apă mică. Între cordoanele compacte de trestie se strecoară canale, malul e umbrit de zăvoi, iar pe pajiștea de deasupra apei pasc vaci — singura pășune din rețeaua de arii naturale a orașului întreținută de animale.
Din toată rețeaua Bucureștiului, Dobroești e singurul loc unde stuful nu e un habitat între altele, ci habitatul principal. De el depind aproape o sută de specii de păsări, printre care cinci specii de stârci și eretele de stuf, toate protejate la nivel european. În apă înoată vidra și țestoasa de apă europeană, iar bazinele care se umplu după ploaie sunt pline de broaște și libelule.
Toată bogăția asta s-a adunat singură, în douăzeci de ani în care nimeni nu s-a atins de zonă. Salba lacurilor de pe Râul Colentina, construită între 1933 și 1972, fusese gândită ca să acopere cu apă bălțile de aici. Lăsat în pace, stufărișul a crescut înapoi și a adus viața cu el.
Cele mai îndrăgite animale
Vidra· Țestoasa de apă· Eretele de stuf· Stârcul roșu· Stârcul galben· Stârcul pitic· Stârcul de noapte· Chirighița de baltă· Cormoranul mare· Lebăda de vară· Vulpea· Ariciul
Cine locuiește aici
Top 5 vecini sălbatici
Stuful de la Dobroești ține la un loc o colonie de chirighițe, stârci ascunși între trestii și păsări care se opresc aici în drumul lor spre sud.
Chirighița de baltă
Cuibărește în colonie, pe vegetație plutitoare, în mijlocul bălții. Pescuiește din zbor, atingând apa doar o clipă.
Când o vezi · aprilie–august, deasupra apei
Chlidonias hybrida
Stârcul galben
Mic și cafeniu-auriu, aproape invizibil între trestii. Când se ridică în zbor, aripile albe îl dau de gol.
Când îl vezi · mai–septembrie, la marginea stufului
Ardeola ralloides
Sfrânciocul roșiatic
Stă la vedere, în vârful unei tufe, și pândește insecte. Prada în surplus o înțeapă pe spini, ca rezervă.
Când îl vezi · mai–septembrie, pe tufișurile de la mal
Lanius collurio
Cormoranul mare
Doarme în grup, în sălciile de pe mal. Pescuiește scufundat, apoi stă cu aripile deschise la uscat.
Când îl vezi · tot anul, în sălciile de pe mal
Phalacrocorax carbo
Lebăda de vară
Cuibărește la marginea stufului și își crește puii pe lac. Cea mai vizibilă pasăre de aici, de pe orice mal.
Când o vezi · tot anul, pe luciul apei
Cygnus olor
Cum ajungi
Sectorul 2, București — pe malul estic al Lacului Fundeni, în cartierul Pantelimon. Cel mai simplu reper e Parcul Ecologic Dobroești, la intersecția Șoseaua Pantelimon × Șoseaua Dobroești, la câțiva pași de intrarea în stufăriș.
Transport în comun
102 · 104
Cea mai apropiată stație: Spitalul Pantelimon
Statutul de arie naturală protejată de interes local este instrumentul legal prin care Consiliul Local Sector 2, împreună cu Apele Române, poate asigura management activ, monitorizare și pază la Stufărișurile de la Dobroești — și poate limita amenajările care ar tăia direct în cordoanele de stuf. Terenul e deja domeniu public, administrat de Apele Române, așa că desemnarea nu presupune costuri de achiziție. Stufărișurile urmează precedentul Pajiștii Petricani și al Văii Saulei și devin veriga care leagă ariile protejate ale Bucureștiului de rezervația Lacul și Pădurea Cernica, în aval pe Colentina.
Stufărișul care lucrează pentru tot cartierul
Bucureștiul are sub 10 m² de spațiu verde pe locuitor — o treime din cât cere legea. Cele nouăsprezece hectare de stuf de la marginea Pantelimonului fac o muncă pe care terenul betonat n-o poate face.
Filtrează apa
Stuful reține azotul și fosforul din apele care ajung în Colentina din amonte — cauza înfloririlor de alge de pe salbă, vara.
Răcorește cartierul
Apa și stufărișul păstrează umezeala și țin aerul mai răcoros la marginea unui cartier construit dens.
Adăpostește viața
Opt specii de interes comunitar — cinci stârci, eretele de stuf, vidra și țestoasa de apă europeană — depind de aceste hectare.
Închide coridorul
Între Petricani, Valea Saulei și rezervația Lacul și Pădurea Cernica, Dobroești e veriga care leagă ariile orașului de natura din aval.
Un stufăriș fără scut legal, în plin proiect de amenajare
La Dobroești nu există încă nici studiu de fundamentare depus, nici hotărâre de consiliu local. Între timp, malurile lacurilor Colentinei au deja un proiect de amenajare câștigat prin concurs, iar stufărișul intră în perimetrul lui.
Amenajarea malurilor
Proiectul câștigător propune canale tăiate între zonele de stuf, pontoane și o plajă publică. Juriul a cerut ca plaja să fie restudiată.
Ape uzate din amonte
Deversările insuficient epurate aduc azot și fosfor în Colentina; vara, salba face înfloriri de alge.
Incendii de stufăriș
Riscul specific al unei zone de stuf uscat lipit de cartier. Nu există deocamdată un plan de prevenire și stingere.
Construcții pe malul opus
PUZ-uri de locuințe colective avansează în satul Fundeni, iar PUG-ul comunei Dobroești e în revizuire.
Ghid audio
Stuf și apă între blocuri și mașini
În stufăriș auzi mai mult decât vezi: stârcii ascunși între trestii, chirighițele de deasupra apei, broaștele din bălțile care se umplu după ploaie. Ghidul audio îți spune ce se aude la Dobroești și cum s-a refăcut balta în douăzeci de ani, în căștile telefonului tău.
Disponibil în curândVrem arie naturală protejată la Dobroești
Semnează pentru ca aceste nouăsprezece hectare de baltă, stuf și zăvoi din Sectorul 2, cu animalele și plantele care trăiesc în ele, să fie protejate prin lege.