Viitoare arie naturală protejată
Lunca
Dâmboviței
Treizeci și șase de hectare de stufăriș, sălcii și lacuri interioare pe ultimii kilometri ai Dâmboviței înainte de vărsarea în Lacul Morii, în Sectorul 6 și comuna Chiajna, coridorul prin care natura intră în București dinspre vest.
Biodiversitate în cifre
36
Hectare
100+
Specii de păsări
4
Km de coridor
40
Ani de resălbăticire
3,5
Km de promenadă
1.485
Km² bazin hidrografic
Pe ultimii kilometri înainte de vărsarea în Lacul Morii, în Sectorul 6, Dâmbovița iese din canalul de beton și redevine râu. Treizeci și șase de hectare de stufăriș, sălcii și lacuri interioare, la câteva minute de mers de stațiile de autobuz și de blocurile din jur.
Aici cuibăresc și se opresc peste o sută de specii de păsări. Lebedele de vară își fac ritualul nupțial pe apa liniștită de dimineață, iar de-a lungul digului se plimbă oameni cu bicicleta, cu copiii sau cu câinii — de multe ori fără să știe cât de special e locul prin care trec.
Nimeni nu a plantat și nu a amenajat nimic. În aproximativ patru decenii în care apa și vegetația au fost lăsate în pace, lunca a crescut singură.
Cele mai îndrăgite animale
Cufundarul polar· Eretele de stuf· Piciorongul· Egreta mare· Cormoranul mare· Lebăda de vară· Corcodelul mare· Corcodelul mic· Găinușa de baltă· Rața cu cap castaniu· Rața lingurar· Șopârla de pe dig
Cine locuiește aici
Top 5 vecini
Malurile betonate ale Dâmboviței s-au acoperit în patruzeci de ani cu stuf, sălcii și desișuri, iar volumul mare de apă din Lacul Morii ține locul deschis tot anul. Aici cuibăresc păsări acvatice, se opresc stolurile în pasaj, iernează specii venite de la mii de kilometri, iar betonul digului și-au făcut propriii locuitori.
Piciorongul
Alb și negru, cu picioare roșii nefiresc de lungi, cu care intră în apa mică și culege insecte de la suprafață cu ciocul subțire ca un ac. Când cineva se apropie de cuibul său construit la mijlocul bălții, se ridică și țipă insistent deasupra intrusului.
Când îl vezi · primăvara–vara, pe malurile joase
Himantopus himantopus
Egreta mare
Strălucitor de albă, stă nemișcată în apa mică, cu gâtul strâns în S, până trece un pește. Se recunoaște după ciocul galben și picioarele negre, pe care le strânge în urma ei când pleacă în zbor.
Când o vezi · tot anul, la marginea stufului
Ardea alba
Găinușa de baltă
Este foarte certăreață. Cu cioc roșu cu vârf galben, dă din cap la fiecare pas printre plantele de la mal. Zboară puțin și jos: aleargă pe apă cu aripile deschise până ajunge din nou în stuf.
Când o vezi · primăvara–toamna, la marginea stufului
Gallinula chloropus
Rața mare
Iese din apă pe buștenii căzuți la mal, unde se odihnește și își aranjează penele la soare. Femela își scoate puii pe apă la câteva ore după ce au ieșit din ou și îi ține strânși lângă stuf.
Când o vezi · tot anul, pe apă și pe buștenii de la mal
Anas platyrhynchos
Șopârla de ziduri
Se încălzește dimineața pe pietrele digului și dispare în crăpături la cea mai mică vibrație. Vânează insecte exact acolo unde betonul s-a acoperit de iarbă.
Când o vezi · aprilie–septembrie, pe pietrele de pe mal
Podarcis muralis
Cum ajungi
Sectorul 6, București, și comuna Chiajna, pe malurile Dâmboviței dinaintea Lacului Morii. Punctul de acces e podul de la vărsarea Dâmboviței în Lacul Morii. De-acolo pleacă promenada de 3,5 km pe mal, spre Chiajna. Dinspre oraș ajungi pe Șos. Virtuții și Calea Crângași, dinspre Ilfov pe str. 1 Decembrie.
Transport în comun
M1 · 41 · 162 · 163 · 178 · N110 · 434
Cea mai apropiată stație: metrou Crângași, apoi tramvaiul 41 sau autobuzele de pe Șos. Virtuții. Pentru capătul dinspre Chiajna și satul Roșu: linia 434.
Statutul de arie naturală protejată de interes local este instrumentul legal prin care Consiliul Local Sector 6 și Consiliul Local Chiajna, împreună cu Apele Române, pot asigura management activ, monitorizare și pază la Lunca Dâmboviței și pot limita betonarea malurilor și amenajările care ar tăia în stufăriș. Malul și luciul de apă sunt deja domeniu public, administrate de Apele Române, așa că desemnarea nu presupune costuri de achiziție. Mai mult, stufărișul și lunca rețin apa la viituri, adică exact funcția pentru care a fost construit Lacul Morii. Lunca urmează precedentul Pajiștii Petricani și al Văii Saulei și devine veriga de vest a rețelei: singurul coridor de apă continuu care traversează Bucureștiul, de la câmpia dinspre Ilfov până la Delta Văcărești, în aval.
Râul care lucrează pentru tot orașul
Bucureștiul are sub 10 m² de spațiu verde pe locuitor — o treime din cât cere legea. Cele treizeci și șase de hectare de la intrarea Dâmboviței în oraș fac o muncă pe care malul betonat n-o poate face.
Ține apa în loc
Lunca și stufărișul absorb viiturile venite dinspre vest, înainte ca ele să ajungă în Lacul Morii — exact funcția pentru care a fost construit lacul.
Răcorește și deschide malul
Apa și vegetația țin aerul mai răcoros la marginea unor cartiere construite dens, iar promenada de 3,5 km aduce oamenii pe jos și cu bicicleta până la marginea râului.
Adăpostește viața
Peste o sută de specii de păsări de apă — piciorongi, egrete, corcodei, rațe scufundătoare — depind de apa mică și de stufărișul de aici.
Închide coridorul
Între câmpia dinspre Ilfov și Delta Văcărești, lunca e singura porțiune în care Dâmbovița mai are mal viu — veriga care leagă natura din afara orașului de cea din interior.
O luncă verde și sălbatică fără scut legal, la capătul unui bazin de 1.485 km²
Construcțiile noi din apropiere, deversarea apelor uzate, pescuitul cu plase monofilament, toate acestea degradează și strică peisajul. Îndepărtează oamenii și otrăvesc animalele.
Lipsa statutului
Fără regim de arie protejată, nu există plan de management, pază sau monitorizare, iar orice intervenție pe mal se poate autoriza ca pe un teren obișnuit.
Deșeurile aduse de apă
Viiturile depun plastic și resturi în stuf și în sălciile de la mal, unde rămân agățate până le strânge cineva. Se adaugă depozitarea ilegală făcută direct pe mal.
Ape uzate din amonte
Deversările insuficient epurate din bazinul Dâmboviței aduc azot și fosfor, care hrănesc algele și sufocă apa mică vara.
Incendii de stufăriș
Stuful uscat, lipit de cartier și de dig, arde repede primăvara. Nu există un plan de prevenire și stingere pentru zonă.
Ghid audio
Pe unde intră râul în oraș
Stai pe pod și ascultă două lucruri în același timp: orașul din față și stuful din spatele digului. Pe măsură ce înaintezi pe mal, primul sunet scade și al doilea crește — rațe care se ridică de pe apă, găinușe care aleargă prin stuf, broaște în lacurile interioare. Ghidul audio te duce prin poarta de vest pe care natura intră în București și îți povestește ce e special la Lunca Dâmboviței și de ce merită protejată cât mai curând.
Disponibil în curândVrem arie naturală protejată la Lunca Dâmboviței!
Semnează pentru ca aceste treizeci și șase de hectare de stufăriș, sălcii și lacuri din Sectorul 6, cu animalele și plantele care trăiesc în ele, să fie protejate prin lege.