Ce faci când găsești un pui de pasăre? // În vizită la „Visul Luanei”
mai 31, 2022
Dialog despre Natură și Oraș cu Ignace Schops, fondatorul primului parc național din Belgia
iunie 2, 2022Dacă accesați fie și ocazional acest site sau pagină de Facebook a Asociației Parcul Natural Văcărești, aproape sigur ați aflat că în Parcul Natural Văcărești trăiesc vidre. Faptul că sunt inteligente și jucăușe ar trebui să fie motive suficiente pentru a le proteja, dar ar mai fi ceva: creșterea populațiilor de vidre este un semn bun pentru locuitorii orașelor. În România sunt mai multe orașe în care trăiesc vidre și oricât de ciudat ar suna pentru locuitorii lor (mai ales pentru bucureșteni), prezența lor arată că orașele respective nu sunt chiar atât de poluate pe cât am putea crede. George Bouroș este biolog la Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) și spune că poluarea a fost princiapul motiv pentru care în ultimele decenii, numărul vidrelor a scăzut foarte mult în Europa.
George Bouroș: Vidre sunt în București și pe salba de lacuri de pe Colentina și pe cursul Dâmboviței. Dar au fost văzute și în Iași, pe Bahlui, în Oradea, pe Criș, dar și în Constanța, pe lacurile din preajma stațiunii Mamaia. Au nevoie în primul rând de hrană, adică de pește în cea mai mare parte. Nu știm foarte multe despre starea de sănătate a vidrelor din oraș, dar în pești se acumulează diferiți poluanți și asta afectează sănătatea vidrelor din oraș. Dar nu știm cât de mult. Vidrele trăiesc în orașe, dar e de presupus că starea lor de sănătate nu e foarte bună, așa cum nu este nici cea a locuitorilor.
Unul dintre motivele pentru care vidrele sunt protejate prin lege este acela că ele sunt un indicator al calității mediului și, deloc întâmplător, populația europeană de vidre a început să crească puțin câte puțin din momentul în care a fost interzisă folosirea mai multor pesticide în agricultură.
George Bouroș: După 1990, foarte multe unități industriale s-au închis. Cele care au supraviețuit ori s-au deschis între timp trebuie să respecte anumite norme de poluare. De exemplu, trebuie instalate anumite filtre în fabrici și emisiile nu trebuie să depășească un anumit nivel.
Victor Marin: Dar nu erau afectate și de pesticidele din agricultură?
George Bouroș: Foarte mult. În primul rând DTT-ul, care este și substanța care a redus substanțial populația de vidre din Europa. Invariabil, DTT-ul ajungea și apă și apoi, în speciile cu care se hrănesc vidrele. În afară de pești, vidrele mai mănâncă și raci, broaște, șerpi sau rozătoare. Și invariabil, DTT-ul se acumula în corpul vidrelor. Între timp, substanța a fost interzisă și vidrele au început să îți revină.
Victor Marin: Dar nu au nevoie și de un fel de un “coridor verde” pe malul apei?
George Bouroș: Ba da. Au nevoie de o zonă în care să se reproducă. Le trebuie zone cu stuf și arbori și malurile ar trebui să fie lăsate cu zone verzi cât mai neîntrerupte. Vidra își face vizuina în malurile unde există o rețea densă de rădăcini.
Și mai spune Geoge Bouroș, vidrele trebuie protejate și de traficul haotic din orașe. În luna aprilie, o vidră a murit după ce a fost lovită de o mașină în preajma Parcului Natural Văcărești, dar alte incidente similare au avut loc și în anii trecuți. Deși nu pare la prima vedere, oamenii și vidrele au multe lucruri în comun și, de fapt, protejând vidrele și ecosistemele de care au nevoie să trăiască, ne protejăm pe noi înșine.
Versiunea audio a acestui material poate fi ascultată pe site-ul Europa FM, la rubrica dedicată emisiunii Misiunea Verde, realizată de Mona Nicolici.
