Ce-i cu atâtea călugărițe pe Facebook?

Dacă tot s-au umplut rețelele de socializare de fotografii cu călugărițe, am spus să nu facem notă discordantă :).

Specia din imagine (Mantis religiosa) trăiește și în Văcărești și a fost identificată în 2015, cu ocazia întocmirii studiului de fundamentare prin care zona a devenit parc natural.

Altfel, în cea mai mare parte a fotografiilor care circulă pe internet, apare o altă specie de călugăriță, originară din Asia (Hierodula tenuidentata). Mai nou, și aceasta poate fi întâlnită în Parcul Natural Văcărești.

Simplificând, călugărița asiatică este o specie invazivă iar Parcul Natural Văcărești este un excelent “laborator în aer liber”, în care oamenii de știință pot observa felul în care cele două specii interacționează.

Călugărițele sunt insecte fotogenice și, în general, fotografii le surpind uitându-se spre cameră, cu membrele anterioare împreunate, ca și cum s-ar ruga. De aici, denumirea de “călugăriță” și, cam în orice limbă, numele insectei are legătură cu această postură. Paradoxal, membrele cu care “se roagă” sunt cele cu care își prinde prada.

În ciuda numelui care denotă inocență, femela călugăriță practică ceva ce se numește “canibalism sexual”. Pe scurt, pentru mulți masculi, prima împerechere este și ultima. Alex Rădac, entomolog și membru al Asociaței Bio-Team, ne-a explicat că o astfel de pradă este, practic, de nerefuzat pentru o femelă care urmează să depună ponta. Motivul? O călugăriță bine hrănită depune mai multe ouă.

Apropo de ouă… călugărițele le depun într-un fel de pungă, ce poartă numele de ootecă. Le lasă pe te miri ce, de la materiale de construcții, cutii sau plante ornamentale. Fără să știe, oamenii le transportă în toate direcțiile și, cu ajutorul involuntar al oamenilor, călugărițele își extind arealul. Concret, o populație se poate întemeia pornind de la o singură ootecă transportată accidental, și nu neapărat de la un mascul și o femelă care ar fi ajuns într-un oraș anume.

În două postări pe Facebook, i-am rugat pe cei care ne urmăresc să pună în comentarii fotografii cu călugărițe. Am rămas cu gură căscată după ce le-am numărat: peste 80 de fotografii sau filmări doar pe pagina Rețeaua pentru Natură Urbană și ceva mai mult de 50 pe pagina Asociației Parcul Natural Văcărești. Le mulțumim!

Deloc întâmplător, într-o proporție covârșitoare, cele mai multe erau călugărițe asiatice (Hierodula tenuidentata), care au fost identificate în România în 2018. Se găsesc în număr foarte mare în Dobrogea și e posibil ca expansiunea să fi început în zona porturilor, după ce călugărițele asiatice sau ootecile lor ar fi venit pe vapoare. Și, mai spune Alexandru Rădac, speciei îi priește clima ceva mai caldă din sudul și vestul României. Fotografia următoare a fost realizată chiar de Alex, la Timișoara. Observați talia mare a femelei, precum și cele două puncte de pe aripi, specifice speciei asiatice. Cele europene au pe membrele anterioare (cu care își prind prada) două puncte negre (uitați-vă cu atenție la prima fotografie).

În ciuda înmulțirii (deocamdată) explozive, entomologii cu care am vorbit nu se așteaptă la vreo apocalipsă provocată de specia invazivă care a ajuns recent în România.

Și nu, călugărițele asiatice sau europene (Mantis religioasa) nu sunt veninoase și nu sunt periculoase pentru om. Așa ca dacă le întâlniți (așa cum se întâmplă tot mai des), bucurați-vă de prezența lor, precum și de faptul că se hrănesc cu orice insecte mai mici decât ele. Mănâncă inclusiv țânțari, molii sau ploșnite, scutindu-vă de folosirea unei cantități impresionante de insecticid.

Dacă vreți să aflăm mai multe despre acest subiect, vă invităm să ascultați cel mai nou episod al podcast-ului “Natura la Ușa Ta”.