În căutarea cufundarilor polari (și a altor surprize)
februarie 1, 2026
Despre păsările de iarnă din București, pe malul lacului din Parcul Tineretului
februarie 9, 2026
De ce se usucă vegetația din Parcul Tineretului?
Diagnostic și soluții pentru un parc care respiră greu
Tu când te-ai plimbat ultima oară prin Parcul Tineretului? Ai observat că umbra e tot mai puțină, iarba mai rară, iar mulți arbori par să sufere? Nu ești singurul. Un raport de specialitate realizat recent confirmă ceea ce mulți am intuit deja: parcurile noastre (nu doar Tineretului!) trec printr-o criză tăcută.
Parcul Tineretului este una dintre oazele esențiale ale Bucureștiului, o legătură verde între Parcul Carol, Parcul Natural Văcărești și râul Dâmbovița. Sub verdeața aparentă, însă, cei aproximativ 7000 de arbori și solul de sub ei duc o luptă inegală cu seceta, poluarea și modul neinspirat în care sunt tratați.
La invitația Asociației Parcul Natural București, o echipă de specialiști condusă de peisagista Diana Culescu și arborista Andreea Răducu-Lefter a realizat o „radiografie” completă a vegetației din cele 80 de hectare ale parcului. Iată ce am aflat și, mai important, ce putem face!
Alexandru Oprița, coordonator de proiect: „Vrem să oferim un exemplu de bune practici prin intervențiile propuse de APNB în proiectul Reziliență climatică în Parcul Tineretului, promovând soluțiile bazate pe natură și grija față de patrimoniul verde al Bucureștiului. Uscarea vegetației din Parcul Tineretului reprezintă principala problemă de mediu în ochii comunității locale, după cum reiese dintr-un chestionar completat în 2025 de peste 100 de persoane. În primul rând, ne-am dorit să înțelegem care sunt principalele cauze pentru uscarea arborilor și a peluzelor, dar și cum putem contribui la stoparea degradării spațiilor verzi. Raportul ne oferă o radiografie completă, pe trei niveluri, a situației din parc și reprezintă o bază solidă, un punct de pornire pentru acțiunile planificate în parteneriat cu ALPAB. La începutul primăverii, vom interveni cu ajutorul specialiștilor arboriști pentru regenerarea unor arbori maturi din parc aflați în declin biologic, în completarea acțiunilor de plantare desfășurate toamna trecută. Sperăm ca rezultatele să se vadă curând, iar autoritățile să scaleze inițiativa la nivelul întregului oraș, să vedem un efort concertat pentru salvarea arborilor veterani.”
Diagnostic: un gigant cu picioare de lut
Raportul „Vegetația din Parcul Tineretului” ne arată că nu e de ajuns ca un parc să arate verde în poze ca să fie sănătos. Deși avem o diversitate impresionantă de arbori (peste 40 de specii, de la platani și tei până la chiparoși de baltă), vitalitatea lor lasă de dorit.
Iată cele trei mari probleme descoperite:
- Masive monospecie vulnerabile: Parcul este dominat de grupuri mari din aceeași specie (doar salcâm japonez, doar pin negru etc.). Deși arată spectaculos, aceste grupări de arbori sunt foarte riscante: dacă o boală sau un dăunător atacă un arbore, riscă să cadă tot grupul, lăsând goluri uriașe în peisaj.
- Sol compactat: Poate cea mai ignorată problemă este pământul de sub picioarele noastre. Din cauza traficului intens și a tăierii excesive a ierbii, solul este atât de compactat încât apa nu mai ajunge la rădăcini, iar aerul nu circulă. Practic, arborii mor de sete chiar și atunci când plouă.
- Intervenții greșite: Mulți arbori și arbuști au fost mutilați ani la rând prin tăieri brutale, făcute la normă, care nu țin cont de nevoile plantei. Rezultatul? Arbuști deteriorați și arbori slăbiți, care nu mai filtrează praful și poluarea.
Diana Culescu, peisagistă: „Acest raport este, pentru mine, mai mult decât un document tehnic: este o radiografie onestă a stării reale a vegetației din Parcul Tineretului și un instrument de lucru care poate ghida decizii asumate. Am participat la elaborarea lui cu speranța că nu va rămâne într-un sertar, ci va fi folosit ca bază pentru acțiuni concrete — de la intervenții diferențiate asupra arborilor aflați în declin, până la schimbarea modului în care sunt planificate plantările și întreținerea pe termen lung. Dacă rezultatele sale vor fi integrate în practica de administrare și vor genera continuitate, acest raport poate deveni un pas real spre o gestionare mai responsabilă, mai sigură și mai coerentă a patrimoniului verde al orașului.”
Cât de sigur este Parcul Tineretului pentru oameni?
O concluzie importantă a raportului privește siguranța vizitatorilor. După evaluarea riscurilor conform standardelor internaționale, cifrele arată astfel:
- 60% dintre arbori sunt siguri (risc scăzut);
- 20% au nevoie de intervenții specializate pentru a nu deveni periculoși;
- 5% sunt în categoria de risc extrem. Aceștia sunt arbori care, din păcate, nu mai pot fi salvați și trebuie îndepărtați controlat pentru a proteja copiii și trecătorii de pe alei.
Nu e vorba să evităm să mai ieșim în parc, ci să cerem autorităților să intervină profesionist și să ne educăm la rândul nostru pentru a avea grijă de spațiile verzi.
Cosirea „la normă” vs. pajiștile naturale
De ce ajungem aici? Răspunsul experților este clar: aplicăm metode din anii ’70 într-un climat de secol XXI.
Criza climatică (seceta, valurile de căldură, fenomenele meteo extreme) aplică o presiune enormă pe vegetație. Când peste aceasta suprapunem irigații haotice (zone inundate vs. zone deșertice) și o întreținere axată pe cantitate, nu pe calitate, ecosistemul cedează. De exemplu, tăierea ierbii „la zero” pe tot parcursul verii expune solul la soare, îl usucă și omoară micro-organismele care hrănesc vegetația. Ce să mai spunem de restul micilor animale de care ecosistemul depinde și care, la rândul lor, depind de un ecosistem sănătos?
Cum vindecăm Parcul Tineretului?
Raportul propune un plan de acțiune concret: trecerea la o întreținere bazată pe date, nu pe obișnuință.
- Peluze clar desemnate: Nu trebuie să călcăm peste tot, tot timpul. Propunem zone de gazon care să fie închise temporar, prin rotație, pentru a permite vegetației să se regenereze. Astfel, vom avea mereu zone verzi unde e plăcut să te întinzi la soare, fără a pune presiune pe tot parcul.
- Registrul Verde Digital: Fiecare arbore trebuie să aibă o „fișă medicală” digitală, pentru a ști exact când a fost inspectat și ce nevoi are.
- Planta potrivită la locul potrivit: Stop plantărilor de specii exotice sensibile! Trebuie să folosim specii locale sau naturalizate, rezistente, care pot supraviețui verilor toride din București fără îngrijiri costisitoare.
Zonarea parcului: Zonele revendicate de natură trebuie lăsate să se dezvolte natural, pentru binele biodiversității, iar zonele de promenadă trebuie îngrijite intens. Nu putem trata tot parcul la fel – nu e nici eficient, nici ieftin, nici ecologic.
Andreea Răducu-Lefter, arboristă: „Raportul de specialitate privind vegetația din Parcul Tineretului oferă, pentru prima dată, o analiză integrată și profesionistă a stării reale a fondului vegetal, bazată pe observații de teren și pe metodologii recunoscute la nivel internațional (ARCHI și ISA TRAQ). Documentul evidențiază atât valoarea ecologică și peisageră majoră a parcului, cât și vulnerabilitățile acumulate în timp: îmbătrânirea arborilor, compactarea solului, gestionarea neadecvată a tăierilor și prezența unor riscuri arboricole punctuale care necesită intervenții urgente. Webinarul asociat raportului a avut rolul de a prezenta aceste concluzii tehnice într-un mesaj accesibil publicului larg, subliniind importanța unei gestionări diferențiate și responsabile a vegetației urbane. Consider că acest demers reprezintă un pas esențial spre o administrare coerentă, transparentă și sustenabilă a Parcului Tineretului, cu beneficii directe asupra siguranței utilizatorilor, biodiversității și calității vieții urbane.”
Ce urmează?
Acest raport reprezintă baza științifică a proiectului „Reziliență climatică pentru Parcul Tineretului”. Urmează intervenții-pilot: vom trata arborii maturi pentru a le prelungi viața, vom amenaja o grădină de ploaie, vom îngriji mai departe hotelul de insecte, căsuțele pentru păsări, pajiștile cu flori sălbatice plantate anul trecut și vom testa metode de regenerare a solului.
Parcul Tineretului poate deveni un laborator viu, un model despre cum își poate salva Bucureștiul spațiile verzi de la presiunea schimbărilor climatice. Pentru asta, vom continua să colaborăm cu vecinii parcului și să lucrăm cu parteneri și administrații deschise la soluții noi pentru problemele stringente de azi.
Data viitoare când te plimbi prin Parcul Tineretului, privește cu atenție arborii și arbuștii. Ei sunt cei care ne oferă răcoare în lunile caniculare și aer curat în fiecare zi. Merită puțină atenție specializată, nu-i așa?
Până atunci, te invităm să citești raportul integral și să urmărești discuția cu experții noștri:
Acest proiect este finanțat prin Platforma de mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING Bank România, prin runda susținută de Orange Romania.
