Parcul Lumea Copiilor, afectat de inundațiile frecvente
iunie 11, 2025
Pădurea Băneasa: în pericol de a nu deveni arie naturală protejată
iulie 9, 2025
Din șantier abandonat, în pajiște cu flori sălbatice
Din șantier abandonat, în pajiște cu flori sălbatice: un proiect pilot în București. Mic ghid pentru mai multă biodiversitate (și bucurie) urbană
În martie 2023, am început să îngrijim o zonă cu teren degradat, fostă amenajare de șantier, situată pe Splaiul Unirii, la numărul 168, lângă Asmita Gardens. Am decis să plantăm plante ierboase native foarte diverse (peste 20 de specii), cu perioade de înflorire succesive. Era pentru prima oară când o pajiște conținând plante adunate din sălbăticie apărea în București. Ne-a inspirat Maciej Podyma, un biolog polonez pasionat de plante, fondator al The State of Meadows (Starea pajiștilor), care ne-a vizitat acum trei ani. Am încheiat un parteneriat cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), care s-a dovedit deschisă propunerii. Echipei noastre s-a alăturat ulterior și Fülöp Tihamér din Satu Mare, biolog și conservaționist al naturii la rândul său, care ne-a livrat semințele și ne-a îndrumat pe teren, de la distanță.
Costuri
Am început cu un mix de plante anuale, pe care le-am înlocuit treptat cu plante perene. Am intervenit pe terenul inițial, care era degradat, uscat, plin de bucăți de beton și moloz de la construcții, cu aport de sol: cam 7 tone de pământ fertil. Am făcut însămânțările primăvara și toamna (circa 700 g/100 mp), cu sprijin de la voluntarii Asociației Parcul Natural Văcărești și lucrătorii ALPAB. În fiecare vară, în luna august, am cosit pajiștea. Plantele uscate au fost lăsate în teren două săptămâni, pentru scuturarea semințelor. Am efectuat două udări în tot acest răstimp: una după prima însămânțare (martie 2023), a doua în aprilie 2025, după ce pajiștea a fost cosită accidental de către angajații ADP-ului local. N-am stat să calculăm exact fiecare intervenție, dar credem că investițiile totale (semințe, lucrări, întreținere), evaluate la circa 1000 lei/100 m2, au fost depășite cu mult de valoarea și utilitatea pe care am oferit-o celor 650 mp de teren abandonat care urâțea orașul.
Beneficii
Plantele și terenul permeabil contribuie la absorbția apei de ploaie: aceasta rămâne în sol, alimentând pânza freatică. Diversitatea plantelor și multitudinea florilor atrag polenizatori care întrețin biodiversitatea, facilitând dispersia speciilor – specii care merg dincolo de regnul vegetal și ajung către animale complexe, cum sunt amfibienii, spre exemplu, un indicator excelent pentru ecosisteme sănătoase. Ca să nu mai vorbim de bucuria stârnită de culorile care au apărut pe malul Dâmboviței și care persistă din aprilie până în iulie. Tot mai mulți oameni se opresc să admire pajiștea, să o fotografieze, să se bucure de flori și de frumusețea simplă a naturii. Noua natură care apare într-o zonă prăfuită și searbădă schimbă peisajul și oferă un plus de optimism oamenilor din cartier. Dovedește în fiecare zi că „se poate!”
Am putea să schimbăm Bucureștiul?
Cel mai important lucru este că proiectul nostru inspiră proiecte similare. Administrația Sectorului 6, de pildă, a dezvoltat intervenții similare pe Strada Apeductului și în Parcul Liniei. Noi am dus mai departe ideea plantând pajiști în Parcul Tineretului, precum și în curtea Bisericii Anglicane de lângă Grădina Icoanei, iar Primăria Sectorului 2 are în plan să adopte ideea, acoperind mai multe astfel de spații orfane încă de toamna aceasta.
De anul acesta, pajiștea de pe malul Dâmboviței este completată de coridoarele de plante și arbuști sădite de-a lungul râului, pe jardinieră, împreună cu rangerii urbani, echipa noastră inimoasă de voluntari. De la Parcul Natural Văcărești, valul de flori și energie a luat-o spre centrul orașului, către Timpuri Noi și Piața Națiunile Unite, ghidat de inițiativa Dâmbovița Apă Dulce a prietenilor noștri de la Nod Makerspace și Asociația Ivan Patzaichin Mila 23. De-aici, mai departe către Opera Română și cartierul Cotroceni, cu ajutorul altor inițiative locale. Apar proiecte similare în curțile blocurilor, susținute de Platforma de Mediu Pentru București. Astfel, un coridor verde-albastru plin de flori, esențial pentru polenizatori și pentru biodiversitatea orașului, prinde viață an de an pe malul Dâmboviței, pornind de la Parcul Natural Văcărești către zonele verzi, parcurile și lacurile care susțin viața naturală și culturală a orașului. Proiecte europene mari, precum NATALIE, pot contribui la extinderea și finanțarea acestor inițiative.
N-avem nimic cu gazonul sau cu cei care încă îl preferă. Dar trebuie să înțelegem că este foarte costisitor. Este o monocultură care înghite multe resurse. Este considerat de biologi și peisagiști un adevărat deșert verde. Gazonul ține fluturii departe. Dar și oamenii. Este doar un ambalaj cu care unele autorități învelesc pământul pentru a arăta că se face treabă. Și pe lângă care oamenii trec fără să știe cât de mult au plătit pentru acea bucată sterilă de iarbă tunsă la liniuță.
Când semințele florilor încep să înlocuiască gazonul, atrăgând fluturi, păsări și oameni, iar autoritățile devin deja un sprijin, și nu o barieră, punctul de fierbere a fost atins. De-aici către un oraș asumat, în care zonele verzi înfloresc mult mai des decât acum, calea pare să devină liberă.
