Către:

Doamna Diana Buzoianu, Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor,

Directorul Interimar al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva,

Domnul Cezar-Mihai Răduță, Directorul Direcției Silvice Ilfov,

Domnul Dan Achim, Șeful Gărzii Forestiere Nationale,

Domnul Cornel Călin Crișan, Șeful Gărzii Forestiere București,

Stimată doamnă, stimați domni,

La inițiativa Asociației Parcul Natural București, Fundației ECO-CIVICA, Fundației Centura Verde, Rețelei pentru Natură Urbană și a Grupului Civic "Salvați Codrii Vlăsiei", mai multe organizații neguvernamentale, grupuri civice, activiști de mediu și cetățeni atrag atenția asupra încălcării prevederilor din Legea nr. 331/2024 (Codul Silvic) și solicită Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și tuturor celorlalte autorități responsabile, stoparea deschiderii accesului public auto pe drumurile forestiere din Pădurea Băneasa, parte a Centurii Verzi București-Ilfov, în speță circulația dintre Consolight și Aleea Padina.

Având în vedere presiunea de aproape 20 de ani la care este supusă Pădurea Băneasa pentru deschiderea unei căi de acces pentru cartierul Greenfield, solicităm implicarea directă a Ministrei Mediului, Apelor și Pădurilor, doamna Diana Buzoianu prin:

1. Asumarea unei poziții publice care să reflecte prioritățile Ministerului Mediului — păstrarea drumurilor forestiere din interiorul Pădurii Băneasa închise circulației auto și asigurarea unui statut de protecție pentru peisajul și biodiversitatea pe care le găzduiește — apărând interesul public, integritatea Centurii Verzi București-Ilfov și accesul la un mediu sănătos al celor peste 2 milioane de bucureșteni pe care îi reprezentați în Parlament, în calitate de deputat ales în București.

2. Renunțarea unilaterală la execuția contractului de peaj încheiat între Direcția Silvică Ilfov și Federația Greenfield Băneasa pentru deschiderea accesului pe drumul forestier între Consolight și Aleea Padina și convocarea unei întâlniri de urgență cu noul Directorul Interimar Romsilva, instituție care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

3. Mobilizarea Corpului de Control și a Gărzii Forestiere Naționale/București pentru a verifica legalitatea contractului semnat între Direcția Silvică Ilfov și Federația Greenfield Băneasa pentru amenajarea și deschiderea accesului pe drumul forestier între Consolight și Aleea Padina, precum și publicarea contractului în mod transparent, deoarece drumul se află în fondul forestier proprietate publică a Statului Român.

4. Demararea procedurii de înființare a unei arii naturale protejate în Pădurea Băneasa pe toată suprafața ei, incluzând proprietatea publică și privată din București și județul Ilfov.

Pe această cale, vă aducem la cunoștință că în prezent există mai multe litigii deschise în instanță de către Asociația Agent Green și Fundația Eco-Civica, pe de-o parte, și Direcția Silvică Ilfov și Federația Greenfield Băneasa, pe de altă parte, cu privire la legalitatea contractului semnat pentru deschiderea drumului forestier. În urma informațiilor prezentate incomplet în presă, aducem clarificări cu privire la evoluția acestora:

1. Anulare act administrativ contract de peaj — dosar nr 27283/3/2025 în contencios administrativ — care nu a primit încă termen de judecată;

2. Suspendare act administrativ contract de peaj — dosar nr. 27468/3/2025 în contencios administrativ — în care cererea a fost respinsă ca inadmisibilă, instanța considerând că acel contract nu poate fi încadrat ca act administrativ ce poate fi judecat de secția contencios administrativ și fiscal;

3. Ordonanță președințială pentru suspendarea contractului de peaj — dosar nr. 27238/3/2025 în contencios administrativ — în care instanța și-a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei civile a Tribunalului București, secție care a și dat termen de judecată pe 8 septembrie 2025, formând dosarul 27238/3/2025**.

Vă solicităm să nu permiteți deschiderea drumului forestier dintre Consolight și Aleea Padina pentru accesul auto. Deschiderea drumului va genera pagube de mediu pentru ecosistemul din Pădurea Băneasa și ar putea declanșa o reacție negativă în lanț, prin care s-ar încuraja dezvoltarea imobiliară în interiorul pădurii. Mai mult, vă solicităm denunțarea contractului de peaj semnat între Direcția Silvică Ilfov și Federația Greenfield Băneasa la instituțiile abilitate cu cercetarea penală și solicitarea rezilierii acestuia către Directorul Romsilva, numit prin ordin de ministru.

Conform art. 113, alin (2) din Codul Silvic, „Drumurile auto forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gestionarea pădurilor, desfășurarea activităților de vânătoare și pescuit sportiv, intervenții în caz de avarii, calamități sau dezastre, fiind închise circulației publice, precum și pentru accesul proprietarilor la propriile terenuri”.

Considerăm că dezvoltatorul cartierului Greenfield are obligația de a asigura locuitorilor accesele prevăzute în documentațiile de urbanism, fără a forța interpretarea răuvoitoare a Codului Silvic pentru a deschide drumurile forestiere circulației auto publice, întrucât:

Greenfield este un cartier rezidențial construit în apropierea pădurii, proprietățile aflându-se în afara Fondului Forestier Național;

Cartierul Greenfield are deja acces public prin Aleea Teișani-Drumul Pădurea Pustnicu, iar dezvoltatorul s-a obligat să facă două noi căi de acces din Șoseaua de Centură înaintea lucrărilor la ansamblu. Acestea nu au fost executate și, încă din anii 2005-2007, dezvoltatorul imobiliar pune presiune pentru crearea de drumuri auto prin Pădurea Băneasa. De altfel, conform Legii nr. 50/1991, o construcție în zona urbană nu poate fi autorizată dacă nu are acces la un drum public.

În prezent, există Certificatul de Urbanism nr. 62 din 23 mai 2025 emis de Primăria Sectorului 1 pentru realizarea căilor de acces prevăzute inițial în documentațiile de urbanism care au stat la baza autorizării cartierului. Deschiderea drumului forestier nu va face decât să ofere o nouă cale de amânare dezvoltatorului imobiliar, care va putea autoriza și executa noi construcții fără a-și îndeplini obligațiile prevăzute în documentațiile de urbanism;

Au fost numeroase procese inițiate de dezvoltator pentru a deschide circulația prin pădure, dar toate au fost până acum pierdute definitiv, sentințele instanțelor precizând clar că nu se permite circulația publică pe un drum forestier. De ani de zile se pune presiune asupra personalului silvic pentru a permite circulația prin pădure a locatarilor din ansamblu, ajungându-se până la ruperea barierei.

Deschiderea drumului forestier reprezintă o încălcare a legii și ar crea un precedent periculos prin interpretarea răuvoitoare a Codului Silvic, contravenind funcțiilor, rolului social și sanogen al pădurii. De asemenea, ar crește riscul ca drumurile forestiere din țară să fie deschise pentru circulația autovehiculelor, Codul Silvic fiind menit să protejeze pădurile de la degradare prin fragmentare și interzice, în spiritul și textul lui, accesul motorizat realizat în urma unor astfel de interpretări făcute sub diferite presiuni.

Consecința directă a acestui demers este fragmentarea Centurii Verzi și distrugerea biodiversității din aceste păduri, pe lângă efectele colaterale, de la creșterea poluării și a nivelului de zgomot în pădure, la afectarea vieții sălbatice și degradarea funcțiilor și a rolului pădurii pentru comunitate: agrement, educație, sport, socializare, spațiu de liniște și relaxare. Ar reprezenta un pericol major pentru circulație dacă autovehiculele ar fi surprinse de o furtună în pădure, cu prăbușire de arbori, cum s-a întâmplat la începutul lunii august.

Deschiderea circulației auto pe drumul forestier intră în contradicție și cu obiectivul de interes public asumat prin HCL nr. 5/30.01.2025, votată cu unanimitate de către Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1, care presupune menținerea integrității și a sănătății Pădurii Băneasa prin desemnarea acesteia ca arie naturală protejată de interes local, parte din Centura Verde București-Ilfov. În această hotărâre se menționează explicit că nu se vor deschide drumuri forestiere pentru circulația auto (art. 4 alin. 3) și sunt stipulate și tipurile de amenajări permise.

În sprijinul acestei hotărâri, Asociația Parcul Natural București a întocmit deja un studiu științific pentru desemnarea ariei protejate pe care îl poate pune la dispoziție, la cerere, oricărei persoane și autorități interesate. Fauna și flora Pădurii Băneasa sunt foarte variate, fiind identificate 115 specii de nevertebrate din care 7 sunt protejate, 8 specii de amfibieni protejate, 6 specii de reptile, din care 5 sunt protejate, 49 specii de păsări din care 11 sunt protejate și 19 de specii de mamifere din care 15 sunt protejate. Așadar, și habitatele lor trebuie să aibă parte de protecție, altfel animalele vor dispărea.

Aceste presiuni exercitate de un dezvoltator imobiliar, și nu numai, asupra Pădurii Băneasa, încercarea de distrugere a acestei bogății naturale, încercările de intimidare a celor care militează pentru integritatea pădurii, trebuie să înceteze și să fie cercetate.

Considerând pericolul iminent al fragmentării Pădurii Băneasa prin deschiderea drumului forestier pentru circulația auto între Consolight și Aleea Padina, solicităm Ministrei Mediului — Diana Buzoianu — o poziție fermă, care să reflecte prioritățile ministerului pentru protecția pădurilor din România și să apere dreptul constituțional la un mediu sănătos și echilibrat ecologic al celor peste 2 milioane de bucureșteni.

Cu stimă,

Dan Bărbulescu, Asociația Parcul Natural București

Dan Trifu, Fundația ECO-CIVICA

Ciprian Gălușcă, Fundația Centura Verde

Florin Stoican, Rețeaua pentru Natură Urbană

Daniel Sărdan, Grupul de inițiativă civică „Salvați Codrii Vlăsiei”

Alina Kasprovschi, Fundația Comunitară București

Gabriel Păun, Asociația Agent Green

Costel Popa, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

Elena Ionescu, Fundația Greenpeace România 

Patricia Vasilache, Asociația „Mission 4 Life”

Alexandru Damian, Asociația Centrul Român de Politici Europene (CRPE)

Oana Turturică, Asociația HaicuBicla

Cristi Borcan, Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff

Serghei Dumitrescu, Inițiativa Civică Bucureștii Noi

Charles Berville, Asociația Climato Sfera

Andreea-Liana Buzea, Grupul de Inițiativă Civică „Spații Verzi Sănătoase”

Bogdan Mihalache, Asociația Aspire to Change

Irina Breniuc, Asociația pentru Consum Sustenabil

Crina Cranta, ARCA - Asociația pentru cetățenie culturală

Mircea Ilie, ViitorPlus - Asociația pentru dezvoltare durabilă

Tara Duveanu, Grupul de Inițiativă Civică Pallady

Cristina Vanea, Grupul de inițiativă Floreasca Civică

Alex Oprița, Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

Dorin Moldoveanu, Grupul de Inițiativă Civică Lacul Tei

Cristian Șoimaru, Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan

Teodor Frolu, Asociația Ivan Patzaichin Mila 23

Tamina Lolev, Asociația Nod Makerspace

Teodora Ștefan, Asociația Străzi pentru Oameni

Iulian Ignat, Grupul de Inițiativă Civică Parc Bazilescu

Maria Trică, Asociația Inițiativa Favorit

Elena Lucaci, Asociația Părinți de Cireșari

Crina Dăscălescu, Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Ovidiu Voicu, Centrul pentru Inovare Publică

Catalina Rădulescu, Asociația Ecolegal

Dinu Drog, Asociația Încotroceni - Oameni, Idei, Povești

Janos Mark-Nagy, Societatea Carpatină Ardeleană

Lucian Roșu, Asociația CIVICA

Adi Dohotaru, Asociația Societatea Organizată Sustenabil

Cristian Neagoe, Fundația Cărturești

Andreea Oglagea, Asociația A.R.T. Fusion

Dănuț Stanciu, Asociația Preocupați de Viitor

Oana Preda, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Cristian Țetcu, Asociația RURALIS

Cristina Simionescu, Asociația Culturalis

Anexa 1 - Referințe legale

Codul Silvic

Titlul II Guvernanța sectorului silvic

Capitolul I Cadrul instituțional - Secțiunea 1 Autoritatea publică

Articolul 10. Autoritatea publică centrală pentru silvicultură

Autoritatea publică centrală pentru silvicultură, denumită în continuare Autoritatea, se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale și reprezintă autoritatea de stat în domeniul silviculturii cu rol de implementare, reglementare, coordonare și control.

Articolul 11. Garda Forestieră Națională

(1) Garda Forestieră Națională este instituție publică cu personalitate juridică, înființată ca organ de specialitate al Autorității, aflată în subordinea acesteia, având ca atribuție principală exercitarea controlului aplicării legislației din domeniul silviculturii și din domeniul cinegetic.

HOTĂRÂRE nr. 229 din 4 martie 2009 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare.

Articolul 14

Directorul general al Romsilva este numit prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și este remunerat în condițiile prevăzute de lege. În situația în care directorul general nu își poate îndeplini temporar atribuțiile, acesta va fi înlocuit de directorul general adjunct.

Articolul 15

Atribuțiile principale ale directorului general sunt: [...]

1. d) stabilește măsuri pentru angajarea răspunderii disciplinare, patrimoniale, civile, penale sau contravenționale a personalului din structurile Romsilva, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu.