Inspirație pentru administrație: pădurile din jurul orașului Oslo
octombrie 14, 2022
“Natura sub lupă” încurajează explorarea speciilor de plante și animale din Parcul Sticlăriei
octombrie 18, 2022Vremea se răcește puțin câte puțin și păsările sălbatice își vor găsi hrana tot mai greu. De fiecare dată, se găsesc oameni bine intenționați care le lasă de mâncare, dar o vorbă din popor spune că “drumul spre Iad e pavat cu bune intenții”. Fără a vă pune la îndoială bunele intenții, vă rugăm să nu mai hrăniți păsările sălbatice cu pâine.
E un obicei destul de răspândit în orașe, în special acolo unde trăiesc păsări acvatice. Pe termen lung, consumul de pâine, pufuleți, covrigi, biscuiți sau alte produse de panificație produce o malformație numită “aripă de înger”. Chiar dacă numele sună induioșător, păsările cu sindromul “aripii de înger” au zborul mult mai greoi. În timp, pot chiar să își piardă capacitatea de a zbura, spune Vlad Cioflec, biolog al Asociației Parcul Natural Văcărești.
Vlad Cioflec: “O pasăre care suferă de sindromul aripii de înger e destul de ușor de recunoscut. În general, e o pasăre letargică, penele aripilor stau foarte nenatural (n.r. aproape orizontal în raport cu solul). De asemenea, penajul este foarte uzat și de multe ori, pasărea este izolată de suratele ei. În mod frecvent, și celelalte păsări din grup au deficiențe de vitamine și minerale produse de hrănirea excesivă cu pâine, dar problema nu este încă evidentă. Păsările de apă sunt mai afectate decât alte specii deoarece intră mai ușor în contact cu oamenii. Vorbim mai ales despre lebede sau rațe sedentare, care pot sta tot timpul anului în orașe. Prin urmare, pot fi hrănite tot anul cu pâine. Mai sunt și păsări care vin să ierneze pe lacurile din orașe, unde temperatura e ceva mai mare. Din noiembrie până prin martie se îndoapă cu pâine, în detrimentul hranei lor naturale, de origine vegetală. O altă problemă este că hrănitul cu pâine le și schimbă comportamentul. Am văzut în Parcul Natural Văcărești cum lebedele hrănite cu pâine și-au pierdut frica om. Când te duci aproape de mal, vin din mijlocul lacului, așteptând să primească ceva. Uneori au primit pâine, alteori o piatră azvârlită după ele.”
Așa cum spuneam, nu punem la îndoială bunele intenții ale celor care vor să hrănească păsările sălbatice, mai ales pe timpul iernii. Doar că în locul pâinii, folosiți alte alimente sau resturi de alimente, cu valoare nutritivă mai mare decât pâinea.
Vlad Cioflec: “Resturile de legume sau fructe, neprocesate termic, sau mixuri de grăunțe de la magazinele pentru animale de companie ori, pur și simplu, semințele de floare soarelui în coajă, neprăjite și nesărate, sunt mult mai potrivite. O soluție interesantă pentru curțile caselor sau ale blocurilor o reprezintă și o bucată de slănină, legată de o creagă. Pițigoii vor fi primi care o descoperă, dar și ciocănitorile sau gaițele se vor bucura de ea. Slănina are un aport caloric foarte mare și le ajută să treacă peste nopțile geroase, când un pițigoi albastru ar putea să își piardă și jumătate din greutatea corporală într-o singură seară, încercând să își mențină temperatura constantă.”
Cu o mențiune foarte importantă: slănina pe care o punem păsărilor nu trebuie să fie sărată sau afumată. Fotografia folosită a fost preluată de pe Wikipedia și pentru mai multe informații despre sindromul “aripii de înger”, vă încurajăm să accesați linkul următor:
De asemenea, versiunea audio a materialului poate fi ascultată pe site-ul Radio Europa FM, la secțiunea dedicată emisiunii Misiunea Verde, realizată de Mona Nicolici.
#ReteauaPentruNaturaUrbana #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ParculNaturalVacaresti
