Stațiunea turistică de la firul ierbii
ianuarie 12, 2026
De ce avem nevoie urgent de Parcul Natural Pădurea Băneasa
ianuarie 19, 2026
10 evenimente de urmărit în 2026, dacă verdele contează pentru tine
de Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural București
Anul 2026 se anunță decisiv pentru viitorul verde al Bucureștiului. De la înființarea Parcului Natural Pădurea Băneasa până la transformarea Dâmboviței într-un coridor viu și plin de culoare, de la cine administrează parcurile bucureștenilor până la aprobarea noilor strategii urbanistice, iată câteva evenimente-cheie care ar putea rescrie relația Capitalei cu natura.
1. Parcul Natural Pădurea Băneasa ar putea lua ființă în 2026
Este doar o chestiune de timp până când Asociația Parcul Natural București va finaliza Studiul de Fundamentare Științifică și îl va depune la Academia Română. De aici, Parcul Natural Pădurea Băneasa va merge către aprobare la Primăria Municipiului București și, ulterior, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. În 2026 este nevoie de o coordonare mai hotărâtă la nivelul Ministerului. Ce înseamnă asta? Ministra Mediului Diana Buzoianu trebuie să facă public raportul Corpului de Control cu privire la deschiderea drumurilor forestiere pentru circulația auto din Cartierul Greenfield și să ceară Parchetului începerea cercetărilor pentru abuzurile care au avut loc acolo. Mai este nevoie și de implicarea reală a primăriilor din Ilfov (Voluntari, Tunari, Otopeni) prin: eliberarea documentelor cadastrale, organizarea dezbaterilor cu proprietarii de pădure, controlul eficient al abuzurilor asupra pădurii.
2. Preluarea marilor parcuri de către primăriile de sector
Cu excepția câtorva parcuri istorice (Herăstrău, Cișmigiu, Văcărești), celelalte parcuri ale Capitalei ar putea fi preluate de primăriile de sector, conform declarațiilor noului Primar General Ciprian Ciucu. E un semnal de alarmă, având în vedere înclinația primarilor de sector pentru supra-amenajări inutile, care pot afecta peisajele și, în general, funcția de recreere sănătoasă a spațiilor verzi. Ca să nu mai vorbim că aceste intervenții sunt în general foarte costisitoare pentru bugetul local dar super-benefice pentru firmele de casă ale primăriilor. Este necesar ca transferul spațiilor verzi să se facă doar în baza unui regulament clar de gestiune, valabil la nivelul întregului oraș: reguli clare cu privire la gestiunea pajiștilor, a arborilor și a biodiversității, înlocuirea mobilierului și organizarea evenimentelor publice. Lăsate într-un mod nereglementat pe mâna companiilor primăriilor locale, parcurile orașului pot deveni grădini de prost-gust și tunuri financiare pentru clientela de partid.
3. Aprobarea Planului Urbanistic General al Bucureștiului
PUG-ul este Constituția orașului în materie de dezvoltare urbană. Actualmente, orașul funcționează după un plan aprobat acum mai bine de 20 de ani. Noul PUG este blocat în PMB, unul dintre motive fiind chiar spațiile verzi și presiunile puse de rechinii imobiliari pentru o mai mare „flexibilitate” față de acestea. În paralel, CATUC (Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor) e la rândul său blocat în Parlament din aceleași considerente legate de presiuni asupra spațiilor verzi. În 2026, cele două documente vor fi aprobate. Important este ca și PUG-ul și CATUC-ul să conțină prevederi clare și protectoare cu privire la spațiile verzi ale orașului.
4. Salba de lacuri de pe Râul Colentina
Amenajarea Pajiștii Petricani ca un Centru de Vizitare pentru Natura Urbană și refacerea malurilor lacurilor Băneasa, Grivița, Străulești — Promenada Verde din nord-estul orașului. În anul 2026, Pajiștea Petricani, arie naturală protejată de interes local, va primi noi elemente de infrastructură pentru vizitare în cadrul proiectului de refacere a Salbei de Lacuri Colentina. În paralel, vor continua intervențiile de ecologizare și de conservare a naturii. Lângă Petricani se află Valea Salulei, salbă de bazine de pescuit abandonate, care are nevoie urgentă de intervenție din partea autorităților pentru o mai bună pază și menținerea zonei curate.
5. Coridorul Verde-Albastru Dâmbovița
Râul anost cu fund de beton și maluri pline de mașini poate deveni mai vesel și mai viu. Noul Primar al Bucureștiului și-a declarat în repetate rânduri susținerea pentru transformarea Dâmboviței într-un coridor verde-albastru autentic. Initiațivele Dâmbovița Smart River, Dâmbovița Delivery și Dâmbovița Apă Dulce, inițiate de Asociația Ivan Patzaichin și NOD Makerspace în parteneriat cu alte organizații ale societății civile, au atras atenția asupra valorii eco-sociale a râului definitoriu al Capitalei. În 2026, poate fi aprobat și demarat planul de reamenajare și renaturare a Dâmboviței. În plus, în zona sa de vărsare în Lacul Morii se află o luncă sălbăticită natural, deosebit de valoroasă din punct de vedere al biodiversității, care are toate șansele să devină o nouă zonă de interes naturalistic în oraș: Lunca Dâmboviței.
6. Noi temperaturi record peste vară, dar și primele soluții naturale
Vara trecută au fost depășite mai multe recorduri de caniculă în București, luna iulie fiind una dintre cele mai toride din istoria măsurătorilor meteo. Nici ploile n-au fost mai liniștite, câteva episoade violente provocând inundații în zonele joase ale orașului. Cu fiecare an, clima devine tot mai greu de suportat vara, în special în orașe. În 30 de ani, Bucureștiul riscă să se transforme într-un loc imposibil de locuit pe timp de vară. Ce-i de făcut? Soluțiile bazate pe natură (Nature-Based Solutions) sunt parte din strategia vitală de adaptare a orașelor. Acestea folosesc funcțiile naturii pentru rezolvarea unor probleme determinate de schimbarea climei. De exemplu, seceta aspră din lunile iulie-septembrie poate fi atenuată cu ajutorul apei de ploaie adunate în bazine speciale de-a lungul lunilor ploioase. Primele astfel de NBS-uri vor fi dezvoltate de Asociația Parcul Natural București în Văcărești, pentru refacerea zonelor umede, și în Tineretului, două parcuri ce pot deveni adevărate stații de bio-filtrare a apei de ploaie.
7. Specii noi pentru fauna locală
Având în vedere tendințele observate în 2024-2025 — extinderea ariilor protejate urbane, conectarea habitatelor, eforturile de monitorizare și creșterea interesului public — este rezonabil să anticipăm apariția sau confirmarea unor specii noi pentru București. Irizantul de Dunăre, stârcul de cireadă, șopârla de pădure, șacalul și chiar castorul sunt specii ce pot apărea nu doar la marginile Capitalei, ci și în zonele naturale ale acesteia, precum Văcărești, Lunca Dâmboviței, Padurea Băneasa sau Stufărișurile de la Dobroești.
8. Zona retrocedată din Parcul IOR
Titlul de proprietate acordat abuziv asupra a 12 hectare dintr-unul dintre cele mai mari și mai populare parcuri ale Bucureștiului ar putea fi anulat de instanță în urma procesului intentat de vecinii implicați ai zonei, uniți în Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan. Aceștia vor să demonstreze judecătorilor că zona verde care funcționa ca parc de mai bine de jumătate de secol a fost retrocedată ilegal și distrusă cu rea-voință, văduvind cartierul Titan și întreg Bucureștiul de un ecosistem vital. În paralel, amenda istorică de 35 milioane euro pentru acțiunile criminale asupra spațiului verde ar putea fi menținută de instanță, iar noul PUG al Bucureștiului ar putea reconfirma zona ca parc. Vecinii și iubitorii de natură urbană continuă să lupte prin toate mijloacele legale pentru reîntregirea Parcului IOR.
9. Planul de amenajare pentru Parcul Natural Văcărești
La 10 ani de la înființare, Parcul Natural Văcărești are nevoie de o infrastructură de vizitare solidă și atractivă plus măsuri de management care să protejeze zonele umede și zonele de pajiște ignorate sau chiar afectate de intervenții defectuoase în ultimii ani. 2026 poate aduce un proiect de amenajare a parcului ca veritabil centru de vizitare și promovare a naturii pentru oraș. De ce este nevoie? De transferul infrastructurii hidrotehnice de la Apele Române la PMB și de un concurs internațional de soluții sub coordonarea Ordinului Arhitecților din România. În paralel, este esențială demararea măsurilor de management a naturii, fără de care echilibrul ecologic al zonei va deveni și mai șubred.
10. Implementarea strategiilor verzi ale orașului
În 2025, au fost finalizate o serie de documente strategice care pot reprezenta începutul unei noi epoci pentru oraș, mai sustenabilă, mai apropiată de natură și oameni. Planul Urbanistic General, PAOV (Planul de Acțiune Orașe Verzi), SIDU (Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2030), Mirror Mission Cities EU (M100), sunt tot atâtea inițiative care vor demara în 2026. Acestea vor susține proiecte verzi-albastre precum înființarea de noi arii naturale protejate în București (Valea Saulei, Dobroești, Lunca Dâmboviței, Pădurea Băneasa), Centura Verde, Dâmbovița Coridor Verde-Albastru și multe alte inițiative locale. De ce este nevoie? De aprobarea lor în Consiliul General al PMB, de constituirea unui comandament de implementare la nivelul PMB, de asigurarea transparenței și controlului.
2026 nu este un an ca oricare altul pentru București. Piesele unui puzzle verde de anvergură sunt în curs de aliniere: documente strategice aprobate, actori mobilizați, voință politică pe care să miște lucrurile. Dar trecerea de pe hârtie pe teren rămâne provocarea definitorie. Succesul depinde nu doar de birocrați și politicieni, ci și de mobilizarea cetățenilor care trebuie să vegheze la implementarea noilor planuri și să-și apere spațiile verzi de interesele care le-ar putea compromite. Pentru un București cu aer curat, ape vii și păduri sănătoase în 2030, ceea ce se decide și se face în 2026 este vital.
